Suntem limitaţi numai de capacitatea noastră de a ne coordina! Noua tehnologie ne permite să colaborăm la scară planetară şi să canalizăm resurse de la toţi românii de pretutindeni într-un singur punct, Gabriel Resources. Ce mai asteptăm, avem toată planeta la dispozitie!

Saturday, July 10, 2010

Se justifică oportunitatea investiţiei de la Roşia Montană?

Publicat pe 18 Mar 2010 de Dosarele Cotidianul.ro

Investiţiile străine şi cele cu capital indigen sunt bine venite într-o ţară cu o economie marcată de cod galben spre roşu şi cu un număr nesustenabil de şomeri, pensionari şi funcţionari publici. Cu o economie destructurată (fără industrie, cu o agricultură falimentară şi cu principalele resurse naturale externalizate), ţara are nevoie stringentă de investiţii, iar sprijinirea acestora trebuie să fie reală, consistentă şi rapidă.

De Prof. dr. ec. Florina Bran - ASE, Bucureşti; Prof. dr. ec. Afrodita Iorgulescu - ASE, Bucureşti; Ing. ec. Gheorghe Manea - ARMEDD, 
Bucureşti 18 Mar 2010

Cu două condiţii însă, ambele obligatorii: să aducă beneficiu statului român şi să nu afecteze calitatea mediului înconjurător, astfel ca generaţiile umane viitoare să se poată bucura de disponibilitatea resurselor naturale proprii (criteriul moral al conceptului de dezvoltare durabilă), iar sănătatea oamenilor, animalelor, biodiversitatea şi peisajul natural să nu fie afectate (criteriul ecologic al conceptului de dezvolare durabilă şi prevederile articolului 35 din Constituţia României).

Pentru investiţia (Proiect) de la Roşia Montană ni se par esenţiale unele răspunsuri la întrebările ocazionate de Studiul de Impact, prezentat de firma Gold Corporation, răspunsuri care pot duce la conturarea unei opinii asupra oportunităţii investiţiei.

Esenţiale sunt, de asemenea, şi opinile decidenţilor români care vor trebui, în sfârşit, să aleagă între avizarea sau respingerea investiţiei, criteriul deciziilor fiind dictat, evident, de interesul naţional (interes ce se aşteaptă a fi definit de 20 ani).

1. Întrebări adresate firmei Gold Corporation

1.1 Referitoare la tehnologie şi la impactul cu mediul înconjurător

1. Care sunt şi cum se gestionează riscurile transportului a 220.000 tone cianură de sodiu, pe traseul furnizor - Roşia Montană? Riscurile posibile pe teritoriul României.
2. Care este Schema tehnologică pentru colectarea, tratarea şi deversarea apelor acide rezultate de la oxidarea sulfului din rocă (1,0-4,5% sulf). Perspectiva schemei tehnologice pentru următorii 100 ani, cunoscut fiind faptul creşterii, în timp, a cantităţilor de ape acide.
3. Ce cantităţi de apă acidă vor fi tratate anual la ansamblul platformei tehnologice şi costul aproximativ al tratării, raportat la un mc de apă acidă.
4. Ce măsuri pot fi luate, de către cine şi cu ce mijloace, în cazul în care sistemul de monitorizare din zona haldelor de steril şi al barajului iazului de decantare indică infiltraţii ale apelor uzate în stratul de apă freatică?
5. Care este efectul pe termen lung, al apelor acide asupra structurii de rezistenţă şi a permeabilităţii barajului iazului de decantare, şi a haldelor de steril?
6. Este real pericolul ca apele acide şi apelor din iazul de decantare să ajungă, în timp, în sistemul celor 170 km galerii de mină “istorice”?
7. În ce condiţii de calitate şi de debit pot fi deversate apele acide tratate în efluenţii naturali din zonă?
8. Care este impactul asupra apelor freatice ale carierei, destinată să depoziteze apa limpezită din iazul de decantare?
9. Ce măsuri pot fi luate şi de către cine, în cazul în care posturile de observaţie din zona iazului de decantare şi ale haldelor de steril indică infiltraţii în stratul de apă freatică?
10. Evaluarea impactului pe termen lung şi foarte lung a contaminării apelor freatice cu compuşi toxici de pe platforma tehnologică Roşia Montană. Aria geografică posibilă de răspândire a fenomenului.
11. Care este sistemul de alertare a populaţiei din aval de Roşia Montană în caz de avarii majore pe platforma tehnologică? Ce măsuri trebuie luate de locuitorii din aval şi de consumatorii de apă din reţeaua hidrografică afectată?
12. Ce se întâmplă cu metalele grele ce pot ajunge accidental în reţeaua hidrografică naţională şi transfrontalieră? Cât timp persistă acestea în Mureş, Tisa, Dunăre, Delta Dunării sau Marea Neagră?
13. În caz de prăbuşire a barajului iazului de decantare, conţinutul acestuia (214,9 mil. t şlam cu granulaţia foarte fină de 74-150 microni şi 12,3 mil. mc apă cu conţinut de cianuri şi sulfaţi) se va regăsi în reţeaua hidrografică. Cum se descrie scenariul unui asemenea dezastru major?
14. În ce măsură biodiversitatea Deltei Dunării poate fi afectată de un dezastru la iazul de decantare de la Roşia Montană?
15. Schiţaţi scenarii posibile de avarii la haldele de steril de pe platformă: durata necesară procesului monitorizării stabilităţii haldelor. Efectele avariilor asupra zonei.
16. Seismicitatea zonei nu este influenţată de dislocările masive de rocă din zonă, de volumul imens al apei şi şlamului din iazul de decantare, de concavitatea carierei, de greutatea barajului?
17. Ce cantitate de substanţe de neutralizare a apelor acide de pe platformă sunt necesare anual? Cum va evolua această cantitate pe termen lung?
18. Perimetrul iazului de decantare şi cel al cavităţii carierei pentru apele limpezite vor trebui protejate pentru evitarea accidentelor şi a consumului apei de către animalele sălbatice şi domestice?
19. Este necesar Proiectul facilităţilor de tratare a apelor acide, după încheierea investiţiei. Proiectul va cuprinde: tehnologia, utilajele şi echipamentele necesare, reactivii, aparatura de control, personalul de operare şi întreţinere, depozitele pentru reactivi, atelierul de întreţinere, sistemul de colectare, drenaj, pompare, deversare a apelor acide şi neutralizate, mjloacele de intervenţie în caz de necessitate (îngheţ, neetanaşeităţi, coroziune puternică, viituri etc.).
20. Cum este organizată gestiunea deşeurilor toxice şi periculoase (solide, lichide) ce rezultă în timpul funcţionării investiţiei (20 ani). Cum şi unde sunt acestea neutralizate; pericole pentru mediu.
21. Ce cantităţi de oxizi de azot se degajă zilnic în atmosferă în urma dislocării rocilor cu dinamită (cca 150 mil. kg dinamită folosită în timpul exploatării zăcământului). Care este efectul acestor oxizi de azot asupra mediului înconjurător, asupra oamenilor în special, aria de acţionare a noxelor.
22. Care este efectul exploziilor efectuate timp de 20 ani asupra edificiilor culturale, caselor, patrimoniului cultural, galeriilor de mină ”istorice”?
23. Există probabilitatea unor accidente pe platforma Roşia Montană care să ducă la litigii cu ţările riverane Tisei, Dunării, Mării Negre?
24. Este necesar Proiectul de asigurare cu utilităţi, după închiderea investiţiei, a fostei platforme tehnologice: energie electrică, apă potabilă, apă industrială, canalizare ape pluviale, canalizare ape fecaloid-menajere, centrală termică, drumuri de acces, cazarea
personalului, ateliere de întreţinere, vestiare, magazii cu materiale de intervenţie şi piese de schimb, echipamente de alarmare a populaţiei şi a autorităţilor, camere de operare, laborator, administraţie, mijloace de transport, utilaje de intervenţie etc.
25. Necesare date despre sistemul de management al activităţilor postînchiderea investiţiei: organigrama personalului, profesii necesare, număr de personal, număr de schimburi pe zi, responsabilităţi, buget propriu de cheltuieli etc.
26. Cărei entităţi administrative predă firma Gold Corporation fosta platformă tehnologică după încheierea investiţiei şi care preia sarcina gestionării acesteia pe termen infinit?
27. De clarificat necesarul de teren pentru construirea depozitelor destinate:
- depozitării materialelor toxice după închiderea investiţiei,
- depozitarea utilajelor dezafectate,
- depozitarea materialelor de întreţine, a lubrifianţilor, solvenţilor, reactivilor uzaţi, ambalajelor contaminate etc. Detalii asupra proprietarului terenului, cuantumul chiriei acestui teren, amenajarea
drumurilor de acces, construirea depozitelor, asigurarea utilităţilor necesare, echipamentelor în caz de intervenţie sau scurgeri de substanţe toxice, personal de pază şi pentru monitorizarea materialelor etc. De ce aceste materiale nu sunt duse în străinătate şi distruse, în loc de a rămâne o ameninţare perpetuă pentru localitate şi mediul înconjurător?
28. Necesară detalierea/inventarierea infrastructurii de producţie care rămâne pe platforma tehnologică (clădiri, fundaţii, rezervoare, estacade, drumuri etc.) şi a regimului preconizat pentru acestea (cine este proprietar, ce obligaţii îi revin).
29. Care este durata de viaţă tehnică a stratului de polimer depus pe fundul iazului de decantare pentru evitarea sau reducerea volumului infiltraţiilor de apă în sol? Ce se întâmplă după ce polimerul s-a degradat şi în condiţiile în care pH-ul mediului apei poate ajunge la valoarea 2?
30. Care este impactul acidului cianhidric degajat în atmosferă (6 t/an în timpul procesului tehnologic, 30 t/an degajat deasupra iazului de decantare) asupra mediului, oamenilor în special; aria geografică de răspândire a acidului.
31. Unde se îndepărtează solul contaminat, după încheierea investiţiei şi cum se gestionează acesta pe timp infinit? De ce nu se detoxifică prin procedee foarte bine puse la punct în Europa?
32. În iazul de decantare, după închiderea investiţiei, rămân 2,750 mil. mc apă limpezită ce urmează a fi pompată în concavitatea carierei. În compoziţia acestor ape este menţionată existenţa a 66 compuşi chimici, cu grade diferite de toxicitate, cu concentraţii de la 0,1 la 600 mg/litru. Ce impact au aceştia cu mediul, pe termen lung?
33. Dacă apa limpezită se va trata înainte de a fi deversată în concavitatea carierei, care sunt tehnologia de tratare, reactivii, instalaţia necesară şi în sarcina cui revine acest tratament? Teoretic şi tehnic este posibil acest tratament de denocivizare a unui număr atât de mare de substanţe toxice?
34. Cum se denocivizează ambalajele în care a fost aprovizionată cianura de sodiu. Unde se păstrează aceste ambalaje, cantitatea lor, după închiderea investiţiei?
35. Ce înţelege investitorul prin dezvoltarea durabilă a comunităţii?
(volumul 7 din Studiul de impact, pag. 40), dacă în finalul investiţiei situaţia se prezintă astfel:
- suprafaţa de teren neproductiv creşte de la 5% în prezent, la 64,4%;
- suprafaţa fâneţelor va scădea, de la 66 la 29%;
- pădurile îşi vor reduce suprafaţa, de la 17,7 la 5,6%;
- zonele carstice vor creşte ca suprafaţă, de la 12 la 64,3%;
- vor fi emisii permanente de acid cianhidric la suprafaţa iazului de decantare (vol.18 din Studiul de impact, pag. 20);
- haldele de steril pot duce la acidente grave. Numai la Cornic, volumul haldei are 46,6 mil. t steril;
- în cazul avarierii barajului iazului de decantare, se pot deversa în aval 12.000 kg cianuri, 7,8-37,7 mil. mc şlam cu conţinut de metale grele) şi apă interstiţială în volum de 3,8-11,7 mii mc;
- în fiecare an, 1-2% din apa din iazul de decantare se pierde ca infiltraţii prin baraj, sau cca 400 mc/zi, apă ce trebuie tratată pentru neutralizare şi ulterior pentru a putea fi descărcată în efluenţii naturali din zonă.
- o parte din populaţie a fost relocată (în Alba Iulia, de pildă), iar habitatul populaţiei rămase a fost schimbat profund.

În opinia autorilor prezentului material, pericolul ce-l prezintă conţinutul iazului de decantare pentru mediul înconjurător depăşeşte efectul unei explozii atomice. În acest ultim caz, efectele sunt numai locale, iar viaţa poate fi reluată după câţiva zeci de ani (a se vedea cazurile Hiroshima şi Nagasaki). În cazul Roşia Montană, spargerea barajului iazului de decantare (s-au înregistrat 13 asemenea dezastre în ultimii 10 ani în practica mondială) extinde efectele la o arie geografică foarte largă, cu mari implicaţii transfrontaliere. Substanţele chimice deversate în albiile râurilor Mureş, Tisa, fluviului Dunărea şi poate, cu incidenţă, şi Marea Neagră, vor persista pe termen lung şi foarte lung, cu efecte grave asupra calităţii apei, acvafaunei, habitatelor păsărilor, sănătăţii oamenilor, sistemelor de irigaţii etc. În acest context, expresia folosită de firma investitoare de dezvoltare durabilă a comunităţii este ori produsul ignoranţei, neînţelegerii semnificaţiei termenilor folosiţi, ori dovadă de cinism a unor oameniobsedaţi numai de profit, sau de dispreţ pentru locuitorii unei ţări sărace şi corupte.

1.2. Întrebări referitoare la aspectele de ordin economic ale investiţiei


1. Care este suma reală, necesară gestiunii activităţilor ce se desfăşoară pe platforma tehnologică, în fiecare an, după închiderea investiţiei, inclusiv tratarea apelor acide?
2. Din statistica celor câteva zeci de baraje ale iazului de decantare care au cedat, care este nivelul aproximativ al daunelor exprimate în dolari, cauzate de acest dezastru posibil?
3. Ce nivel pot avea costurile aproximative aferente tratării apei limpezite din iazul de decantare, la pomparea în concavitatea carierei şi a apelor acide neutralizate şi denocivizate, înaintea deversării acestora în efluenţii naturali din zonă? Exprimarea acestora în dolari/mc.
4. Noul Studiu de Impact să prevadă şi scenarii de avarii majore posibile pe platforma tehnologică şi evaluarea fiananciară a efectelor acestora.
5. Indicaţi măcar o singură externalitate pozitivă, pentru populaţie şi mediul înconjurător, reală, după închiderea investiţei.
6. După cât timp veniturile aferente statului român din redevenţe şi impozite vor depăşi cheltuielile cumulate, ocazionate de gestiunea platformei tehnologice după închiderea investiţiei?
7. Care este suprafaţa de teren ireversibil degradat, inapt oricări alte utilizări economice, ce rămâne după închiderea investiţiei?
8. Precipitaţiile atmosferice vor face ca iazul de decantare să fie continuu plin cu apă contaminată, desigur. Care este perspectiva deversării acestei ape şi a denocivizării înaintea deversării ei?
9. Cum se modifică redevenţa dacă investitorul nu produce aur – ca produs finit -, ci concentrat de aur - ca semifabricat - sau separă elementele utile din rocă (metalele grele, elemente rare etc), unele din acestea cu valori de piaţă foarte mari?

Întrebări adresate decidenţilor români


1. Există o evaluare a fondurilor financiare ce revin statului român în urma punerii în valoare a zăcământului de metale rare de la Roşia Montană şi a eforturilor financiare necesare gestionării platformei tehnologice de la Roşia Montană după ce investiţia va fi încheiată, ţinând seama că gestiunea se întinde pe timp nelimitat?
2. Gestiunea situaţiilor de risc ecologic major presupune şi cheltuieli fixe anuale şi accidentale pentru acoperirea eventualelor dezastre. Există evaluări privitoare la cuantumul acestor daune posibile?
3. Dacă firma investitoare dă faliment înaintea termenului prevăzut pentru închiderea investiţiei, care sunt consecinţele financiare pentru statul român?
4. Redevenţele stabilite de statul român pentru exploatarea de la Roşia Montană trebuie reconsiderate sau făcute precizări în eventualul contract de punere în valoare a zăcământului. Justificare:
- redevenţa trebuie mărită deoarece zăcământul prezintă importanţă strategică şi este printre puţinele resurse rămase în proprietatea statului român,
- investitorul poate valorifica şi elementele utile din zăcământ (unele cu valoare mai mare ca aurului), caz în care redevenţa se extinde şi asupra acestora;
- este posibil ca firma ce expoatează zăcământul de la Roşia Monatană să nu obţină, ca produs finit aur şi argint, ci un concentrat de metale preţioase sau semifabricate din elementele rare din rocă (a se vedea modelul de la Baia Mare) care pot diminua profitul părţii române;
5. În varianta spargerii barajului iazului de decantare (13 baraje au suferit accidente majore în ultimii 10 ani, în practica mondială), care sunt variantele pe care statul român le are în vedere de a asigura localităţile din aval cu apă potabilă, apă de irigaţii (sunt avuţi în vedere efluenţii Mureş, Tisa, Dunăre), pe termen foarte îndelungat (metalele grele din şlamul din iazul de decantare nu sunt biodegradabile).
6. Care este cota din cheltuielile aferente gestiunii platformei tehnolgice, după închiderea investiţiei, care revin autorităţilor publice locale şi judeţene? La cât se ridică aceste cheltuieli anual?
7. Cum se preconizează organizarea entităţii de gestionare a platformei tehnologice după închiderea investiţiei, subordonarea administrativă, cheltuieli şi buget anual, responsabilităţi. După aproximările noastre, numărul persoanelor care vor rămâne pe platformă pentru gestionarea acesteia se apropie de 70!
8. O activitate de cercetare ştinţifică şi tehnologică va trebui desfăşurată, conform cerinţelor Studiului de Impact, în timpul şi după închiderea investiţiei. Se are în vedere, în special, gestiunea apelor acide şi toxice, înaintea descărcării acestora în emisarii din zonă. Cum va fi organizată această activitate şi cine o va finanţa?
9. Care este răspunderea materială şi penală a forurilor şi persoanelor ce au avizat investiţia de la Roşia Montană, în cazul unor dezastre de mare anvergură şi cu efecte transfrontaliere, dezastre previzibile şi reale în practica mondială?
10. Ce reacţe poate avea statul român dacă din iazul de decantare sau din cariera deschisă au loc contaminări ale stratului de apă freatică din zonă?
11. Din ce secţiune a bugetului de stat se acoperă, pe termen nedefinit, cheltuielile cu gestiunea plaformei Roşia Montană?
12. Necesară cererea de avize din partea ţărilor riverane Tisei, Dunării şi poate şi ale Mării Negre, înaintea avizării investiţiei. Informarea acestor ţări asupra pericolelor potenţiale, aferente investiţiei de la Roşia Montană.
13. Necesare studii de simulare a dezastrelor şi accidentetor majore ce s-ar putea petrece şi impactul acestora asupra mediului, economiei, oamenilor, statelor riverane Tisei şi Dunării, variante de gestiune a acestor scenarii, responsabilităţi.
14. După închiderea investiţiei rămân în zonă depozite de deşeuri (reactivi, materiale de întreţinere contaminate, lubrifianţi, utilaje, echipamente, materiale de construcţie de la demolări, stratul de sol contaminat, rezervoare etc.). Există în practica economică din Europa mijloace de decontaminare, de tratare sau de incinerare a unor componente. De ce firma de exploatare preferă să lase acest ballast toxic în seama părţii române şi nu asigură decontaminarea acestor materiale chiar în timpul exploatării (materialele de întreţinere, de pildă)?
15. Studiul de impact prevede că pe platforma tehnologică rămân, la închiderea investiţiei, clădiri, fundaţii, rezervoare, alte componente ale infrastructurii de fabricaţie. De ce trebuie acestea să rămână în seama părţii române şi nu sunt demolate şi decontaminate de către firma ce a exploatat zăcământul de aur, pe banii proprii?
16. Înţeleg decidenţii români că iazul de decantare, haldele de steril şi apa limpezită din cariera deschisă pot prezenta pericol pentru siguranţa naţională? Spargerea barajului şi infiltarea apelor toxice în zona apelor freatice lasă fără acces la sursa de apă (apă potabilă, apă industrială, apă pentru irigaţii) localităţile situate în aval de Roşia Montană, pe termen foarte lung?
17. Bomba ecologică care rămâne la Roşia Montană după închiderea investiţiei are următorii parametri:
- cantitatea de 220.000.000 kg cianură de sodiu a fost folosită în procesul tehnologic şi se găseşte depozitată, sub formă trasformată în săruri ale metalelor grele, în iazul de decantare
- în cazul avarierii barajului iazului de decantare se vor deversa în aval între 7,8 şi 37,7 mil. mc şlam în compoziţia căruia sunt prezente metale grele toxice şi derivaţi ai cianurii. Cantitatea totală de şlam din iaz este de 215 mil. tone la închiderea investiţiei, iar a apei limpezite (toxice), de 2,75 mil. mc.
- haldele de steril au dimensiuni impresionante: numai halda de la Cornic depozitează 46,6 mil. tone steril, iar accidentele sunt posibile;
- rămân pe platformă, la închiderea investiţiei, ape toxice în cantitate de 12 mil. mc, unele din acestea (apa limpezită în cantitate de 2,75 mil. mc) conţine 66 compuşi chimici diverşi cu concentraţii individuale de la 0,1 la 600 mg/litru (cianuri, sulfocianuri, cianaţi, compuşi ai fierului, cuprului, nichelului, zincului, arseniului, molibdenului, plumbului, cadmiului, stronţiului etc.). Apa limpezită provenită din iazul de decantare conţine şi cianuri în proporţie de 0,22-0,79 mg/litru, sau de 10 până la 50 ori mai mult decât prevede norma NTRA 001. Denocivizarea urmează a se face printr-un procedeu ce va fi fixat ulterior (Studiul de impact, vol. 18 pag. 190). Nu este imposibil ca aceste ape să ajungă, în timp, în stratul de apă freatică al zonei şi, treptat al Transilvaniei, cu efecte incalculabile asupra vieţii locuitorilor, faunei, agriculturii etc. 18. În faţa acestor implicaţii ecologice de ordin major, cu urmări grave pentru multe generaţii umane viitoare, cu un profit discutabil pentru partea română ca urmare a exploatării minereurilor aurifere de la Roşia Montană (privit prin analiza cost-beneficiu, întocmită pe termen foarte lung), care ar putea fi criteriile după care un decident din România ar aviza o asemena investiţie?
19. Pot decidenţii români defini interesul naţional în cazul investiţilor şi să fie consecvenţi respectării cerinţelor interesului naţional?

Avem dreptul să punem aceste întrebări, iar răspunsurile vor oferi o probă concludentă despre cum înţeleg decidenţii politici să-şi respecte obligaţiile cuprinse în Constituţie şi Codul penal şi apoi în ce măsură reprezentanţii firmei canadiene pot articula soluţii problemelor ridicate în prezentul material.

Roşia Montană - Panteonul istoriei neamului românesc

Scrisoare deschisă adresată d-sale domnului preşedinte al României, Traian Băsescu, şi autorităţilor române abilitate să soluţioneze problema Roşiei Montane.
Srcisa pe 22 Martie 2010

Stimate domnule preşedinte al României, Traian Băsescu, şi înalte autorităţi cu funcţii şi răspunderi politico-economice în statul român, 
Permiteț i-mi, vă rog, să aduc în discuţie mult dezbătuta "problemă a Roşiei Montane" - o chestiune mai mult decât actuală, acută şi de cea mai mare importanţă pentru România noastră şi toţi românii deopotrivă, pentru preşedintele ei. Asupra acestei chestiuni, stimate d-le preşedinte, v-aţi exprimat opinia într-un mod diplomatic, cu prilejul confruntării finale a candidaţilor la Preşedinţia României, Traian Băsescu - Mircea Geoană, la tv, spunând că mergeţi pe mâna specialiştilor şi că, în cazul în care nu se distrug valorile arheologice, ar fi important să se exploateze această bogăţie naţională (recunosc, am reţinut ideea, şi nu exprimarea textuală fidelă). În ansamblu aflu acest punct de vedere corect, însă ceea ce e mai puţin evident nespecialiştilor - iar specialiştii interesaţi tăinuiesc – este că cele mai importante comori geoarheologice miniere de la Roşia Montană, argumente vii indubitabile ale originii poporului român, sunt tocmai aceste obiective preconizate a se exploata şi lucrările romane ce le conţin, respectiv masivele vulcanice (dacitice) Cetate şi Cârnic, precum şi ocurenţele colaterale acestora (obiectivele geominiere de la Orlea, Ţarina, Igre-Văidoaia etc.), cu lucrări miniere vechi şi mineralizaţii aurifere (filoane, stockwork-uri, impregnaţii) şi cu galerii romane (galeria romană din Orlea, singura amenajată vizitatorilor).

În privinţa patrimoniului de valori arheologice inestimabile de la Roşia Montană, există cel puţin două categorii de obiective majore:

- Zăcămîntul propriu-zis (în sens clasic) corespunzător celui mai important obiectiv geoarheologic, masivele vulcanice Cetate şi Cârnic, preconizate a fi integral valorificate, deci distruse de o viitoare exploatare;
- Artefactele arheologice propriu-zise, reprezentate prin obiecte de minerit (opaiţe, ciocane etc., chiar şi lemn de mină din vechile armături) şi auxiliarele necesare vieţii şi activităţii minerilor, familiilor acestora, locuitorilor în ansamblu din perioada antică (daci, romani), medievală şi mai recentă (cimitire cu morminte, pietre - stele funerare etc.).

Evident, o parte infimă din a doua categorie a artefactelor arheologice poate fi recuperată şi expusă în muzee (majoritatea însă vor dispărea sub puterea şi colţii excavatoarelor), dar cele mai de preţ obiective de patrimoniu inestimabil, sursele geologice devenite geoarheologice (vechile lucrări miniere, romane, medievale), urmează a fi distruse! În realitate, Roşia Montană, cea mai mediatizată localitate rurală din România, trăieşte zbuciumul între a fi şi a nu mai exista, ultima alternativă însemnând a ne prohodi propria istorie pentru un pumn de dolari.

Este important de ştiut că în conceptul ştiinţific actual, referindu-ne la cazul Roşia Montană, se modifică însăşi noţiunea clasică de zăcământ, în sensul că valoarea economică se atribuie întregii arii aparţinătoare Roşiei Montane, indiferent de natura sursei geologice aurifere aflate pe o suprafaţă extinsă. Având în vedere cele spuse, ne întrebăm: cum pot fi descărcate de sarcină istorică-arheologică masivele vulcanice (doi “stâlpi” gemeni) Cârnic şi Cetate, ciuruite de galerii romane, medievale şi mai noi, când ele însele constituie în integritatea lor situri geoarheologice unitare? Sarcina istorică a Roşiei Montane este indiscutabil superioară sub interes naţional “sarcinii miniere”, de aceea Roşia Montană trebuie descărcată de “sarcină minieră”. Nu de cea istorică şi orientată spre un viitor Parc Naţional Roşia Montană, spre turismul internaţional modern organizat, începând cu refacerea localităţii în stilul propriu anilor săi de glorie, cu şteampuri de zdrobit şi prelucrat minereul aurifer, cu auxiliarele acestora, inclusiv cu puncte de şaitrocare a aurului aluvionar etc., reţinându-se aura de dinainte de naţionalizare. Pe tema şaitrocării aluviunilor aurifere s-ar putea organiza concursuri internaţionale periodice de mare succes. De ce specialiştii români în turism tac? Tac şi în cazul internaţionalizării şi amplificării turismului istoric la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi nici nu cunosc, probabil, alt obiectiv geoarheologic de importanţă naţională majoră, cum sunt carierele dacice de calcare sarmaţiene de la Sângeorgiu-Strei, din care dacii au construit renumitele cetăţi pomenite, inclusiv capitala lor, Sarmizegetusa 1, din creierii munţilor. Prin turism internaţional, un viitor Parc Naţional Roşia Montană ar putea constitui, în timp, un celebru obiectiv geoarheologic, etnogeografic din Europa, aducător de venituri şi faimă ţării noastre, alt motiv în plus pentru care se impune reconsiderarea valorificării sale.

Dacă mi se permite o comparaţie cu un alt important obiectiv şi tezaur arheologic românesc, aş spune că zăcămintele auro-argentifere de la Roşia Montană - inclusiv elementele minore recuperabile tehnologic -, adică masivele vulcanice Cetate şi Cârnic, sunt cloşca, iar ocurenţele laterale, inclusiv siturile arheologice de esenţă negeologică, sunt doar puii şi puişorii. Aşa încât aceste obiective geologice-geoarheologice şi, totodată, cele mai solide şi sfinte documente ale ontogenezei poporului român nu pot fi distruse sub nici un motiv. Distrugerea acestor dovezi dintre cele mai convingătoare asupra latinităţii poporului român ar constitui un act criminal la adresa istoriei şi a viitorului neamului nostru! În unele ţări europene vestice, obiective geoarheologice similare şi chiar de importanţă şi faimă inferioară sunt declarate monumente UNESCO, adică o mândrie şi o avere de rang european şi mondial, iar noi le distrugem?

În consecinţă, a introduce în calcule - în vederea acordării avizului de exploatare - drept parametri de bază doi factori esenţiali şi comuni mineritului, respectiv rentabilitatea economică şi posibilitatea refacerii mediului natural-istoric, în cazul dat, ar fi cea mai gravă eroare, o greşeală catastrofică, deoarece, în inconştienţa noastră, ne-am distruge cel mai de preţ argument istoric asupra originii poporului român, ilustrat prin lucrări miniere bine conservate (subterane şi de suprafaţă), datate ca fiind de peste 2.000 de ani, probabil chiar şi dacice (la suprafaţă), dar în mod cert romane, atât la suprafaţă (lucrări miniere realizate prin decrepitarea rocii cu ajutorul focului), cât şi subteran (galerii trapezoidale săpate cu dalta şi ciocanul). Să mai reţinem că aurul ce ar intra în vistieria statului român din zăcământul Roşia Montană (atât cât a mai rămas) ar constitui un simplu “foc de paie” pentru economia românească, iar pierderile iremediabile ale acestor mărturii geoistorice privind localizarea şi atestarea genezei poporului român ar fi incalculabile şi suprimate pentru totdeauna. Să mai reţinem că zăcămintele aurifere din Munţii Apuseni se exploatează de peste 2.000 de ani şi cu toate acestea populaţia locală a continuat să trăiască în sărăcie. Ar fi altfel acum? Cu siguranţă nu. Merită a ne aminti, comparativ, un alt eveniment tragic legat de mineritul de la Roşia Montană.

După 1970, comunismul avid de aur şi nesocotind valoarea istorică a obiectivelor miniere a început decapitarea celui mai falnic monument geoarheologic din România, şi poate din Europa, a masivului Cetate, exploatându-l de la suprafaţă spre adâncime, distrugând totodată o însemnată parte a lucrărilor romane de la suprafaţa acestuia, rămase doar în fotografiile vremii (fig. 1, 2 şi 3). Cei care acum vor decide soarta Roşiei Montane au fost, în majoritate, martorii acelor vremuri, şi ne întrebăm: ce salt economic de seamă a cunoscut România acelor timpuri în urma începerii distrugerii falnicului stâlp al istoriei latinităţii neamului românesc? Poporul român şi ţara sa nici n-au sesizat vreun avantaj, necum un reviriment economic. Indubitabil, aşa s-ar întâmpla şi de această dată în cazul avizului favorabil exploatării, iar valorile naţionale despre care vorbim, chiar şi niversale, ar dispărea pentru totdeauna. Dorim a repeta această eroare într-o variantă incomparabil mai gravă? Cine îşi asumă această răspundere în faţa istoriei? Intervenţia noastră nu se va opri asupra chestiunii mult dezbătute în presa românească, privitoare la refacerea mediului geografic în urma exploatării gigant de la Roşia Montană, nici nu va face referiri la cantitatea de cianură utilizată în tehnologia extragerii aurului din minereu sau la consecinţele grave ce le-ar putea avea. Cine discută aceste probleme - în ansamblul lor, indiscutabil de importanţă majoră, inclusiv a discontinuităţii etno-istorice sociale - abordează post-factum tema dezastrului provocat de taifunul exploatării, şi nu prevenirea taifunului.

Citeam undeva că, în unele ţări scandinave, bogate în păduri de conifere, este interzisă tăierea arborilor, lemnul de prelucrare se importă. Cunoaştem situaţia în România, privitoare la patrimonial pădurilor din munţii noştri, patrimoniu parţial distrus. Culmea, dispunem de valori istorice unice în privinţa originii şi ontogenezei poporului român, valori recunoscute pe plan mondial, cărora unii dintre noi le-au semnat distrugerea prin legislaţie, iar alţii în mod regretabil o promovează prin mass-media.

Originea strămoşească, pe care o afişăm şi în mod firesc ne mândrim cu ea, nu se distruge, nu are preţ în nici o tranzacţie comercială, de aceea trecutul, prezentul, dar şi viitorul ne impun a o respecta cu sfinţenie şi a elimina din orice calcule distrugerea Roşiei Montane, Panteonul istoriei neamului nostru. Să oferim crezare, astfel, Academiei Române, Bisericii Ortodoxe Române şi atâtor forumuri şi societăţi civile, culturale şi de protecţie a mediului, multor milioane de români al căror glas trebuie auzit şi respectat, stimate domnule preşedinte al României, Traian Băsescu, onoraţi senatori şi deputaţi învestiţi prin pecetea votului de cetăţenii României, să promulgaţi legi drepte în ţară şi să arboraţi măsuri aducătoare de bunăstare şi grijă faţă de avutul naţional. Vom mai spune două chestiuni: prima, regretele unor fapte apuse sau decizii luate nu servesc la nimic, şi a doua, opţiunea în chestiunea discutată nu este una politică, nici chiar strict economică, ci toate la un loc şi profund patriotică, ce nu ne permite a negocia şi a vinde valorile naţionale.

În speranţa că veţi cumpăni cuvintele ce cu onoare şi cu toată încrederea şi sinceritatea vi le adresez, stimate domnule preşedinte al României, Traian Băsescu, şi înalte autorităţi din conducerea ţării, vă rog să primiţi respectuoasele noastre consideraţii.

Permiteţi-mi, vă rog, să exprim pe această cale şi cu prezentul prilej câteva cuvinte şi către Societatea Gold Corporation Roşia Montană. Apreciez profesionalismul geoştiinţific al societăţii dvs., de asemenea, specialiştii care vă onorează instituţia - inclusiv pe cei care au solicitat consultaţii ştiinţifice din partea mea (oferite cu toată consideraţia), în vederea depistării altor obiective geologice aurifere de important interes în Munţii Apuseni) -, unde au lucrat şi lucrează în calitate de geologi unii dintre foştii mei studenţi. Port respect şi recunoştinţă acestei societăţi, conducerii ei, care a avut amabilitatea de-a sponsoriza parţial, în anii din urmă, ultimele două volume din tetralogia tratatului meu intitulat „Geneza zăcămintelor de origine magmatică” (circa 1.500 p.).

Dar, în calitate de profesor universitar cu autoritate ştiinţifică recunoscută internaţional, în specialitatea Zăcăminte de minereuri, cu studii asupra zăcământului auro-argentifer de la Roşia Montană (pe care l-am vizitat de nenumărate ori şi cercetat în ultimii 50 de ani), conducător al unei excepţionale teze de doctorat cu această temă, referent ştiinţific al altei teze de doctorat cu tematică corespondentă, îndrumător de-a lungul anilor al multor lucrări de diplomă studenţeşti despre acest celebru zăcământ, de asemenea, cunoscător al geoarheologiei miniere de la Roşia Montană şi totodată de român, se impune a mă exprima deschis în chestiunea ardentă şi vitală tuturor locuitorilor ţării noastre, românilor de azi, de mâine şi de pretutindeni.

Cu deosebită stimă,
Prof. cons. dr. Ioan Mârza
Departamentul de Geologie
Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca

Tuesday, July 6, 2010

Miting de Protest pe 8 iulie

8 iulie este ZI DE LUPTĂ PENTRU ROŞIA MONTANĂ. Vino imbracat in negru la Mitingul de Protest fata de Conferinta de Science-Fiction Economic a Gold Corporation.
Te asteptam la ora 10 fix pe Calea 13 Septembrie, in fata Hotelului Marriott, la Statuia Eroilor Pompieri.
Actiunea este autorizata. Simbolurile politice de orice fel sunt interzise. Mai multe informatii se gasesc aici.


Monday, July 5, 2010

De la un autor necunoscut

Azi am primit un email cu un mesaj emotional, o strigatura pentru ajutor, probabil de la un om simplu, dar cu picioarele pe pamint. Am decis sa-l postez integral, fara nici o modificare. 

Mesaju cu pricinal: 
-----------------------------------------------------------------------------
Mai jos este un material care TREBUIE SA CIRCULE. E singura forma de protest deocamdata. Sunt informatii despre Rosia Montana si despre valoarea ei fizica, despre valoarea spirituala a zonei si mai ales despre valoarea romanului si a Romaniei, aici si in lume. 

 AM VAZUT GALERIILE DACO-ROMANE DE PESTE 2000 DE ANI! EXISTA! NU SUNT O MINCIUNA! 

Acolo se ascunde un tezaur urias ce nu va putea fi masurat nicicind in bani! Am gasit ghidul local recomandat (clandestin, in soapta, la ureche! - dureros!) care stie foarte multe (nu din presa!) si care ne-a dus in adincurile pamintului. Si mai ales ale istoriei. Si cind am iesit la suprafata ne-am dat seama in ce hau fara fund de fapt suntem pe cale sa fim aruncati.


" ...Rosia Montana este cea mai veche localitate din Romania , atestata de la anul 131 dupa Hristos.

..De-a lungul istoriei, ispita aurului a atras aici toate neamurile Europei, facand din Rosia un orasel cosmopolit.
..Din Rosia s-au ridicat, de-a lungul timpului, multi luptatori ardeleni, cum au fost Simion Balint, George Gritta, luptator in revolutia de la 1848, alaturi de Avram Iancu..

..In Rosia, stradutele inguste si pietruite, casele de patrimoniu, construite in stil baroc de arhitecti italieni (Strada siciliana), in urma cu aproape doua sute de ani, te transporta in alt timp..

...
Ultimele 330 de tone de aur si 1680de argint vor sa fie exploatate, pana la ultima roca de minereu, de compania Gold Corporation, careia i-a fost concesionata exploatarea. 

..Doar douazeci de mii de dolari pe anplateste statului roman compania Gold Corporation, chiria pentru concesiunea a 
520 de kilometri patrati, inima de aur a Apusenilor.
Concesiunea s-a facut pe 20 de ani, din 1997, deci ar mai fi inca sapte ani de-acum incolo.

..Vedem zilnic cum angajatii companiei intra in galerii, sub pretextul ca iau probe si fac masuratori, pana ce vor incepe oficial exploatarea, dar nimeni nu-i controleaza daca iau sau nu iau aur de-acolo...

..
Uraniul ni l-au exploatat rusii in totalitate, iar acum vom ramane si faraaurdaca romanii nu se trezesc la timp.

De la Bucuresti sau din alta parte a lumii nu-si dau seama de dimensiunile reale ale 
tragediei de la Rosia Montana , iar cand vin aici si afla adevarul, sunt izbiti de anormalitatea acestei situatii, de lipsa de reactie a Guvernului si a administratiei locale, fata de aceasta stare de lucruri.
Toti scriu acolo ca nu-si pot inchipui ca
vestigiile istorice, galeriile romane, bisericile si cimitirele istorice, bucati intregi de munte s-ar narui intr-un iaz de cianura.
Toti ne incurajeaza sa rezistam! Toti vor sa fie de folos cu ceva, un lucru cat de marunt. 
Solidaritatea aceasta de la om la om face mai mult decat orice gest politic din departare, si acesta indelung asteptat.

"Rezistati! Rezistati!" ne indeamna toata lumea, dar nu e usor, sa stiti, sa-ti traiesti viata ca in vitrina, observat, filmat sifotografiat tot timpulpandit din fata casei, spionat obstructionat in orice faci sau ai intentia sa incepi. E o tensiune continua care slabeste numai de vineri dupa amiaza pana luni dimineata, atunci cand "observatorii" Gold-ului se aduna de pe ulite, unde se plimba in costumele lor spilcuite si cu ochelari negri la ochi, plini de emfaza (vezi Doamne, au cumparat aproape tot si ei sunt stapanii Rosiei), si pleaca cu masinile lor scumpe in week-end. Abia atunci, noi putem sa lasam garda jos si sa traim, sa ne strigam bucuriile sau sa ne plangem necazurile, pe un ton de normalitate.

Si cum sa nu ravneasca la aurul Apusenilor, cand in el sunt, in procente mai mari decat oriunde in lume, si
metalele rare atat de cautate de industria constructoare de nave spatiale:titan, vanadiu, wolfram, molibden.

Daca macar un singur om va ramane aici si nu-si va vinde proprietatea, compania nu va putea sa treaca peste el. 
Cred cu tarie ca nu ne luptam cu morile de vant si ca lupta noastra nu e in zadar.Nu se poate sa scoti o localitate in afara existentei, pentru ca vrea o companie straina sa le ia acest drept in numele lacomiei. Daca litigiul cu Gold ar mai tine o suta de ani, rezistenta Rosiei s-ar stingetreptat.Probabil, asta urmareste compania. Poate daca romanii si-ar lua un petic de pamant pe dealurile acestea si nu l-ar ceda in ruptul capului, atunci ei nu vor avea sorti de izbanda, in vecii vecilor. Iata, membri ai organizatiei mondiale "Green Peace" si-au cumparat loturi fie si de cativa metri patrati in Rosia Montana, pe care nu le vor vinde companiei cu nici un pret, ba chiar au confectionat tablite pe care scrie: "Aceasta proprietate nu este de vanzare", pe care le-au impartit rosienilor, ca sa descurajeze orice tentativa a companiei de a-i ispiti sa ii vanda casele. Acum, Gold Corporation (Gabriel Resources si alte companii subsidiare dupa care se ascunde) si-a angajat cea mai mare companie de publicitate din Bucuresti, a regizorului Bogdan Naumovici, ca sa le facapropaganda proiectului minier de la Rosia Montana. Chiar daca mult prea tarziu, reclama a fost oprita, in cele din urma, pentru minciunile continute in ea. O lovitura dura pentru companie.
Avem nevoie de exprimarea solidaritatii cu lupta noastra
. Sa vina aici cei care cunosc drama noastra, sa ne sprijine moral, sa aratam Gold-ului ca nu suntem asa putinica avem si pe altii de partea noastra. Sa facem si noi actiuni de intimidare, asa cum fac ei, nu doar sa tacem si sa inghitim. Noi suntem vreo 20 de familiiultimii luptatori impotriva Gold-ului, care nu vom pleca nici in ruptul capului. Oricati bani ne-ar da, cu orice ne-ar tenta, noi nu plecam. Mie sa-mi dea America toata sa fie a mea, si eu nu plec din Rosia Montana ."
Eugen Cornea, capetenia rezistentei antigoldiste de la Rosia Montana

am fost astazi la o intalnire cu profesori universitari si alti oameni pregatiti in diferite domenii care-si  bat capul cum sa salveze muntii Apuseni de explatare si de distrugere totata. Sincer, nu pot sa stau nepasatoare la ce se intampla si simt ca daca eu nu ma ridic,tu nu te ridici, ala nu se ridica, nu ne ridicam cu totii, tragedia se va intampla si nepasarea de acum 
ne va costa enorm. Oamenii sunt constienti  de amploarea situatiei de faptul ca astia care ne conduc stau sluj in fata banilor,ca au vandut tara pe nimic in principiu, s-a recunonsut ca sunt multiRomani care vor bine, dar care nu il pot realiza, pentru ca, urmare a manipularii,  au reusit astia sa ne demoralizeze si sa ne dezbine fiecare invitat, specialist pe felia lui a vorbit despre efectele, numai negative , ale explaotarii miniere  pe care vor sa o inceapa la Rosia Montana prof. univ. dr. Ion Brad - membru al Academiei Oamenilor de Stiinta, biochimist a explicat clar care sunt efectele cianurilor rezultate din exploatare asupra organismelor vii:moarte sigura pentru mediu plante, animale si oameni pe o raza de sute de km (inclusiv in tarile vecine)din cauza vaporilor de cianura care se ridica in aer prof. dr. Vasile Boroneant, istoric, a povestit despre valoarea siturilor dacice, a galeriilor romane vechi de peste 2000 de ani si despre pierderea identitatii Poporului Roman si a intregului sau certificat de nastere Dacic
s-a vorbit despre faptul ca asta esterezarva strategica de aur a Romaniei, de care se stie de mii de ani, pe care dacii au exploatat-o cu masura si pe care au lasat-o mostenire urmasilor pt gestionatereaindependenta Poporului Roman si despre faptul ca in Muntii Apuseni pe langa cea mai mare rezerva de aur si argint din europa, aur de o calitate ridicata, mult superioara, ar fi si o rezerva uriasa de wolfram metal mai scump decat aurul si mult mai pretios, greu de gasit, foarte necesar,  in industria militara si spatiala si in economie in general
Sunt multe care se invart in jurul regiunii Apuseni pe care vor sa ii distruga e plin de zacaminte, si pe toate vor sa le exploateze, statul roman primeste  nimic, adica 1 miliard de dolari in
 20 de ani de exploatare, adica  15 %  iar  explatatorii  iau restul de  85 %, si lasa in urma distrugeri istoriceecologice, umane, NATIONALE , economiceinestimabile Pentru pamantul asta au murit Dacii, au murit marii Domnitori Romani, milioane de Romani de-a lungul secolelor ca sa il apere de asupritori si ca sa il dam noi degeaba astazi.

Pasivitatea 
o sa ne coste scump. Eu cred ca nu putem sta indiferenti fata de mostenirea pe care o avem, care e a noastra.,nu a canadienilor sau a altora. E ca si cum vine unu sa iti ia casa cu tot ce ti-au lasat parintii,  pamantul, hainele, amintirile, si tu te uiti la el cum o face si il lasi in pace. Ce e de facut ? cum putem incepe sa ajutam ?cred ca trebuie, in primul rand,  ca toata lumea sa afle despre asta sa afle adevarul. oamenii nu stiu ce se intampla. apoi impreuna oamenii trebuie sa spunaNU !!Pentru asta rebuie sa ne gandim repede, pentru ca nu e timp, la ce anume putem sa facem, cum putem sa contibuim cu resursele pe care le avem,si aici ma gandesc sa punem in aplicare totul pentru scopul asta care ne priveste direct. Sa punem in miscare pe toata lumea pe care o cunoastem, care, la randul ei va angrena mai departe alte roti.