Investiţiile străine şi cele cu capital indigen sunt bine venite într-o ţară cu o economie marcată de cod galben spre roşu şi cu un număr nesustenabil de şomeri, pensionari şi funcţionari publici. Cu o economie destructurată (fără industrie, cu o agricultură falimentară şi cu principalele resurse naturale externalizate), ţara are nevoie stringentă de investiţii, iar sprijinirea acestora trebuie să fie reală, consistentă şi rapidă.
De Prof. dr. ec. Florina Bran - ASE, Bucureşti; Prof. dr. ec. Afrodita Iorgulescu - ASE, Bucureşti; Ing. ec. Gheorghe Manea - ARMEDD,
Bucureşti 18 Mar 2010
Cu două condiţii însă, ambele obligatorii: să aducă beneficiu statului român şi să nu afecteze calitatea mediului înconjurător, astfel ca generaţiile umane viitoare să se poată bucura de disponibilitatea resurselor naturale proprii (criteriul moral al conceptului de dezvoltare durabilă), iar sănătatea oamenilor, animalelor, biodiversitatea şi peisajul natural să nu fie afectate (criteriul ecologic al conceptului de dezvolare durabilă şi prevederile articolului 35 din Constituţia României).
Pentru investiţia (Proiect) de la Roşia Montană ni se par esenţiale unele răspunsuri la întrebările ocazionate de Studiul de Impact, prezentat de firma Gold Corporation, răspunsuri care pot duce la conturarea unei opinii asupra oportunităţii investiţiei.
Esenţiale sunt, de asemenea, şi opinile decidenţilor români care vor trebui, în sfârşit, să aleagă între avizarea sau respingerea investiţiei, criteriul deciziilor fiind dictat, evident, de interesul naţional (interes ce se aşteaptă a fi definit de 20 ani).
1. Întrebări adresate firmei Gold Corporation
1.1 Referitoare la tehnologie şi la impactul cu mediul înconjurător
1. Care sunt şi cum se gestionează riscurile transportului a 220.000 tone cianură de sodiu, pe traseul furnizor - Roşia Montană? Riscurile posibile pe teritoriul României.
2. Care este Schema tehnologică pentru colectarea, tratarea şi deversarea apelor acide rezultate de la oxidarea sulfului din rocă (1,0-4,5% sulf). Perspectiva schemei tehnologice pentru următorii 100 ani, cunoscut fiind faptul creşterii, în timp, a cantităţilor de ape acide.
3. Ce cantităţi de apă acidă vor fi tratate anual la ansamblul platformei tehnologice şi costul aproximativ al tratării, raportat la un mc de apă acidă.
4. Ce măsuri pot fi luate, de către cine şi cu ce mijloace, în cazul în care sistemul de monitorizare din zona haldelor de steril şi al barajului iazului de decantare indică infiltraţii ale apelor uzate în stratul de apă freatică?
5. Care este efectul pe termen lung, al apelor acide asupra structurii de rezistenţă şi a permeabilităţii barajului iazului de decantare, şi a haldelor de steril?
6. Este real pericolul ca apele acide şi apelor din iazul de decantare să ajungă, în timp, în sistemul celor 170 km galerii de mină “istorice”?
7. În ce condiţii de calitate şi de debit pot fi deversate apele acide tratate în efluenţii naturali din zonă?
8. Care este impactul asupra apelor freatice ale carierei, destinată să depoziteze apa limpezită din iazul de decantare?
9. Ce măsuri pot fi luate şi de către cine, în cazul în care posturile de observaţie din zona iazului de decantare şi ale haldelor de steril indică infiltraţii în stratul de apă freatică?
10. Evaluarea impactului pe termen lung şi foarte lung a contaminării apelor freatice cu compuşi toxici de pe platforma tehnologică Roşia Montană. Aria geografică posibilă de răspândire a fenomenului.
11. Care este sistemul de alertare a populaţiei din aval de Roşia Montană în caz de avarii majore pe platforma tehnologică? Ce măsuri trebuie luate de locuitorii din aval şi de consumatorii de apă din reţeaua hidrografică afectată?
12. Ce se întâmplă cu metalele grele ce pot ajunge accidental în reţeaua hidrografică naţională şi transfrontalieră? Cât timp persistă acestea în Mureş, Tisa, Dunăre, Delta Dunării sau Marea Neagră?
13. În caz de prăbuşire a barajului iazului de decantare, conţinutul acestuia (214,9 mil. t şlam cu granulaţia foarte fină de 74-150 microni şi 12,3 mil. mc apă cu conţinut de cianuri şi sulfaţi) se va regăsi în reţeaua hidrografică. Cum se descrie scenariul unui asemenea dezastru major?
14. În ce măsură biodiversitatea Deltei Dunării poate fi afectată de un dezastru la iazul de decantare de la Roşia Montană?
15. Schiţaţi scenarii posibile de avarii la haldele de steril de pe platformă: durata necesară procesului monitorizării stabilităţii haldelor. Efectele avariilor asupra zonei.
16. Seismicitatea zonei nu este influenţată de dislocările masive de rocă din zonă, de volumul imens al apei şi şlamului din iazul de decantare, de concavitatea carierei, de greutatea barajului?
17. Ce cantitate de substanţe de neutralizare a apelor acide de pe platformă sunt necesare anual? Cum va evolua această cantitate pe termen lung?
18. Perimetrul iazului de decantare şi cel al cavităţii carierei pentru apele limpezite vor trebui protejate pentru evitarea accidentelor şi a consumului apei de către animalele sălbatice şi domestice?
19. Este necesar Proiectul facilităţilor de tratare a apelor acide, după încheierea investiţiei. Proiectul va cuprinde: tehnologia, utilajele şi echipamentele necesare, reactivii, aparatura de control, personalul de operare şi întreţinere, depozitele pentru reactivi, atelierul de întreţinere, sistemul de colectare, drenaj, pompare, deversare a apelor acide şi neutralizate, mjloacele de intervenţie în caz de necessitate (îngheţ, neetanaşeităţi, coroziune puternică, viituri etc.).
20. Cum este organizată gestiunea deşeurilor toxice şi periculoase (solide, lichide) ce rezultă în timpul funcţionării investiţiei (20 ani). Cum şi unde sunt acestea neutralizate; pericole pentru mediu.
21. Ce cantităţi de oxizi de azot se degajă zilnic în atmosferă în urma dislocării rocilor cu dinamită (cca 150 mil. kg dinamită folosită în timpul exploatării zăcământului). Care este efectul acestor oxizi de azot asupra mediului înconjurător, asupra oamenilor în special, aria de acţionare a noxelor.
22. Care este efectul exploziilor efectuate timp de 20 ani asupra edificiilor culturale, caselor, patrimoniului cultural, galeriilor de mină ”istorice”?
23. Există probabilitatea unor accidente pe platforma Roşia Montană care să ducă la litigii cu ţările riverane Tisei, Dunării, Mării Negre?
24. Este necesar Proiectul de asigurare cu utilităţi, după închiderea investiţiei, a fostei platforme tehnologice: energie electrică, apă potabilă, apă industrială, canalizare ape pluviale, canalizare ape fecaloid-menajere, centrală termică, drumuri de acces, cazarea
personalului, ateliere de întreţinere, vestiare, magazii cu materiale de intervenţie şi piese de schimb, echipamente de alarmare a populaţiei şi a autorităţilor, camere de operare, laborator, administraţie, mijloace de transport, utilaje de intervenţie etc.
25. Necesare date despre sistemul de management al activităţilor postînchiderea investiţiei: organigrama personalului, profesii necesare, număr de personal, număr de schimburi pe zi, responsabilităţi, buget propriu de cheltuieli etc.
26. Cărei entităţi administrative predă firma Gold Corporation fosta platformă tehnologică după încheierea investiţiei şi care preia sarcina gestionării acesteia pe termen infinit?
27. De clarificat necesarul de teren pentru construirea depozitelor destinate:
- depozitării materialelor toxice după închiderea investiţiei,
- depozitarea utilajelor dezafectate,
- depozitarea materialelor de întreţine, a lubrifianţilor, solvenţilor, reactivilor uzaţi, ambalajelor contaminate etc. Detalii asupra proprietarului terenului, cuantumul chiriei acestui teren, amenajarea
drumurilor de acces, construirea depozitelor, asigurarea utilităţilor necesare, echipamentelor în caz de intervenţie sau scurgeri de substanţe toxice, personal de pază şi pentru monitorizarea materialelor etc. De ce aceste materiale nu sunt duse în străinătate şi distruse, în loc de a rămâne o ameninţare perpetuă pentru localitate şi mediul înconjurător?
28. Necesară detalierea/inventarierea infrastructurii de producţie care rămâne pe platforma tehnologică (clădiri, fundaţii, rezervoare, estacade, drumuri etc.) şi a regimului preconizat pentru acestea (cine este proprietar, ce obligaţii îi revin).
29. Care este durata de viaţă tehnică a stratului de polimer depus pe fundul iazului de decantare pentru evitarea sau reducerea volumului infiltraţiilor de apă în sol? Ce se întâmplă după ce polimerul s-a degradat şi în condiţiile în care pH-ul mediului apei poate ajunge la valoarea 2?
30. Care este impactul acidului cianhidric degajat în atmosferă (6 t/an în timpul procesului tehnologic, 30 t/an degajat deasupra iazului de decantare) asupra mediului, oamenilor în special; aria geografică de răspândire a acidului.
31. Unde se îndepărtează solul contaminat, după încheierea investiţiei şi cum se gestionează acesta pe timp infinit? De ce nu se detoxifică prin procedee foarte bine puse la punct în Europa?
32. În iazul de decantare, după închiderea investiţiei, rămân 2,750 mil. mc apă limpezită ce urmează a fi pompată în concavitatea carierei. În compoziţia acestor ape este menţionată existenţa a 66 compuşi chimici, cu grade diferite de toxicitate, cu concentraţii de la 0,1 la 600 mg/litru. Ce impact au aceştia cu mediul, pe termen lung?
33. Dacă apa limpezită se va trata înainte de a fi deversată în concavitatea carierei, care sunt tehnologia de tratare, reactivii, instalaţia necesară şi în sarcina cui revine acest tratament? Teoretic şi tehnic este posibil acest tratament de denocivizare a unui număr atât de mare de substanţe toxice?
34. Cum se denocivizează ambalajele în care a fost aprovizionată cianura de sodiu. Unde se păstrează aceste ambalaje, cantitatea lor, după închiderea investiţiei?
35. Ce înţelege investitorul prin dezvoltarea durabilă a comunităţii?
(volumul 7 din Studiul de impact, pag. 40), dacă în finalul investiţiei situaţia se prezintă astfel:
- suprafaţa de teren neproductiv creşte de la 5% în prezent, la 64,4%;
- suprafaţa fâneţelor va scădea, de la 66 la 29%;
- pădurile îşi vor reduce suprafaţa, de la 17,7 la 5,6%;
- zonele carstice vor creşte ca suprafaţă, de la 12 la 64,3%;
- vor fi emisii permanente de acid cianhidric la suprafaţa iazului de decantare (vol.18 din Studiul de impact, pag. 20);
- haldele de steril pot duce la acidente grave. Numai la Cornic, volumul haldei are 46,6 mil. t steril;
- în cazul avarierii barajului iazului de decantare, se pot deversa în aval 12.000 kg cianuri, 7,8-37,7 mil. mc şlam cu conţinut de metale grele) şi apă interstiţială în volum de 3,8-11,7 mii mc;
- în fiecare an, 1-2% din apa din iazul de decantare se pierde ca infiltraţii prin baraj, sau cca 400 mc/zi, apă ce trebuie tratată pentru neutralizare şi ulterior pentru a putea fi descărcată în efluenţii naturali din zonă.
- o parte din populaţie a fost relocată (în Alba Iulia, de pildă), iar habitatul populaţiei rămase a fost schimbat profund.
În opinia autorilor prezentului material, pericolul ce-l prezintă conţinutul iazului de decantare pentru mediul înconjurător depăşeşte efectul unei explozii atomice. În acest ultim caz, efectele sunt numai locale, iar viaţa poate fi reluată după câţiva zeci de ani (a se vedea cazurile Hiroshima şi Nagasaki). În cazul Roşia Montană, spargerea barajului iazului de decantare (s-au înregistrat 13 asemenea dezastre în ultimii 10 ani în practica mondială) extinde efectele la o arie geografică foarte largă, cu mari implicaţii transfrontaliere. Substanţele chimice deversate în albiile râurilor Mureş, Tisa, fluviului Dunărea şi poate, cu incidenţă, şi Marea Neagră, vor persista pe termen lung şi foarte lung, cu efecte grave asupra calităţii apei, acvafaunei, habitatelor păsărilor, sănătăţii oamenilor, sistemelor de irigaţii etc. În acest context, expresia folosită de firma investitoare de dezvoltare durabilă a comunităţii este ori produsul ignoranţei, neînţelegerii semnificaţiei termenilor folosiţi, ori dovadă de cinism a unor oameniobsedaţi numai de profit, sau de dispreţ pentru locuitorii unei ţări sărace şi corupte.
1.2. Întrebări referitoare la aspectele de ordin economic ale investiţiei
1. Care este suma reală, necesară gestiunii activităţilor ce se desfăşoară pe platforma tehnologică, în fiecare an, după închiderea investiţiei, inclusiv tratarea apelor acide?
2. Din statistica celor câteva zeci de baraje ale iazului de decantare care au cedat, care este nivelul aproximativ al daunelor exprimate în dolari, cauzate de acest dezastru posibil?
3. Ce nivel pot avea costurile aproximative aferente tratării apei limpezite din iazul de decantare, la pomparea în concavitatea carierei şi a apelor acide neutralizate şi denocivizate, înaintea deversării acestora în efluenţii naturali din zonă? Exprimarea acestora în dolari/mc.
4. Noul Studiu de Impact să prevadă şi scenarii de avarii majore posibile pe platforma tehnologică şi evaluarea fiananciară a efectelor acestora.
5. Indicaţi măcar o singură externalitate pozitivă, pentru populaţie şi mediul înconjurător, reală, după închiderea investiţei.
6. După cât timp veniturile aferente statului român din redevenţe şi impozite vor depăşi cheltuielile cumulate, ocazionate de gestiunea platformei tehnologice după închiderea investiţiei?
7. Care este suprafaţa de teren ireversibil degradat, inapt oricări alte utilizări economice, ce rămâne după închiderea investiţiei?
8. Precipitaţiile atmosferice vor face ca iazul de decantare să fie continuu plin cu apă contaminată, desigur. Care este perspectiva deversării acestei ape şi a denocivizării înaintea deversării ei?
9. Cum se modifică redevenţa dacă investitorul nu produce aur – ca produs finit -, ci concentrat de aur - ca semifabricat - sau separă elementele utile din rocă (metalele grele, elemente rare etc), unele din acestea cu valori de piaţă foarte mari?
Întrebări adresate decidenţilor români
1. Există o evaluare a fondurilor financiare ce revin statului român în urma punerii în valoare a zăcământului de metale rare de la Roşia Montană şi a eforturilor financiare necesare gestionării platformei tehnologice de la Roşia Montană după ce investiţia va fi încheiată, ţinând seama că gestiunea se întinde pe timp nelimitat?
2. Gestiunea situaţiilor de risc ecologic major presupune şi cheltuieli fixe anuale şi accidentale pentru acoperirea eventualelor dezastre. Există evaluări privitoare la cuantumul acestor daune posibile?
3. Dacă firma investitoare dă faliment înaintea termenului prevăzut pentru închiderea investiţiei, care sunt consecinţele financiare pentru statul român?
4. Redevenţele stabilite de statul român pentru exploatarea de la Roşia Montană trebuie reconsiderate sau făcute precizări în eventualul contract de punere în valoare a zăcământului. Justificare:
- redevenţa trebuie mărită deoarece zăcământul prezintă importanţă strategică şi este printre puţinele resurse rămase în proprietatea statului român,
- investitorul poate valorifica şi elementele utile din zăcământ (unele cu valoare mai mare ca aurului), caz în care redevenţa se extinde şi asupra acestora;
- este posibil ca firma ce expoatează zăcământul de la Roşia Monatană să nu obţină, ca produs finit aur şi argint, ci un concentrat de metale preţioase sau semifabricate din elementele rare din rocă (a se vedea modelul de la Baia Mare) care pot diminua profitul părţii române;
5. În varianta spargerii barajului iazului de decantare (13 baraje au suferit accidente majore în ultimii 10 ani, în practica mondială), care sunt variantele pe care statul român le are în vedere de a asigura localităţile din aval cu apă potabilă, apă de irigaţii (sunt avuţi în vedere efluenţii Mureş, Tisa, Dunăre), pe termen foarte îndelungat (metalele grele din şlamul din iazul de decantare nu sunt biodegradabile).
6. Care este cota din cheltuielile aferente gestiunii platformei tehnolgice, după închiderea investiţiei, care revin autorităţilor publice locale şi judeţene? La cât se ridică aceste cheltuieli anual?
7. Cum se preconizează organizarea entităţii de gestionare a platformei tehnologice după închiderea investiţiei, subordonarea administrativă, cheltuieli şi buget anual, responsabilităţi. După aproximările noastre, numărul persoanelor care vor rămâne pe platformă pentru gestionarea acesteia se apropie de 70!
8. O activitate de cercetare ştinţifică şi tehnologică va trebui desfăşurată, conform cerinţelor Studiului de Impact, în timpul şi după închiderea investiţiei. Se are în vedere, în special, gestiunea apelor acide şi toxice, înaintea descărcării acestora în emisarii din zonă. Cum va fi organizată această activitate şi cine o va finanţa?
9. Care este răspunderea materială şi penală a forurilor şi persoanelor ce au avizat investiţia de la Roşia Montană, în cazul unor dezastre de mare anvergură şi cu efecte transfrontaliere, dezastre previzibile şi reale în practica mondială?
10. Ce reacţe poate avea statul român dacă din iazul de decantare sau din cariera deschisă au loc contaminări ale stratului de apă freatică din zonă?
11. Din ce secţiune a bugetului de stat se acoperă, pe termen nedefinit, cheltuielile cu gestiunea plaformei Roşia Montană?
12. Necesară cererea de avize din partea ţărilor riverane Tisei, Dunării şi poate şi ale Mării Negre, înaintea avizării investiţiei. Informarea acestor ţări asupra pericolelor potenţiale, aferente investiţiei de la Roşia Montană.
13. Necesare studii de simulare a dezastrelor şi accidentetor majore ce s-ar putea petrece şi impactul acestora asupra mediului, economiei, oamenilor, statelor riverane Tisei şi Dunării, variante de gestiune a acestor scenarii, responsabilităţi.
14. După închiderea investiţiei rămân în zonă depozite de deşeuri (reactivi, materiale de întreţinere contaminate, lubrifianţi, utilaje, echipamente, materiale de construcţie de la demolări, stratul de sol contaminat, rezervoare etc.). Există în practica economică din Europa mijloace de decontaminare, de tratare sau de incinerare a unor componente. De ce firma de exploatare preferă să lase acest ballast toxic în seama părţii române şi nu asigură decontaminarea acestor materiale chiar în timpul exploatării (materialele de întreţinere, de pildă)?
15. Studiul de impact prevede că pe platforma tehnologică rămân, la închiderea investiţiei, clădiri, fundaţii, rezervoare, alte componente ale infrastructurii de fabricaţie. De ce trebuie acestea să rămână în seama părţii române şi nu sunt demolate şi decontaminate de către firma ce a exploatat zăcământul de aur, pe banii proprii?
16. Înţeleg decidenţii români că iazul de decantare, haldele de steril şi apa limpezită din cariera deschisă pot prezenta pericol pentru siguranţa naţională? Spargerea barajului şi infiltarea apelor toxice în zona apelor freatice lasă fără acces la sursa de apă (apă potabilă, apă industrială, apă pentru irigaţii) localităţile situate în aval de Roşia Montană, pe termen foarte lung?
17. Bomba ecologică care rămâne la Roşia Montană după închiderea investiţiei are următorii parametri:
- cantitatea de 220.000.000 kg cianură de sodiu a fost folosită în procesul tehnologic şi se găseşte depozitată, sub formă trasformată în săruri ale metalelor grele, în iazul de decantare
- în cazul avarierii barajului iazului de decantare se vor deversa în aval între 7,8 şi 37,7 mil. mc şlam în compoziţia căruia sunt prezente metale grele toxice şi derivaţi ai cianurii. Cantitatea totală de şlam din iaz este de 215 mil. tone la închiderea investiţiei, iar a apei limpezite (toxice), de 2,75 mil. mc.
- haldele de steril au dimensiuni impresionante: numai halda de la Cornic depozitează 46,6 mil. tone steril, iar accidentele sunt posibile;
- rămân pe platformă, la închiderea investiţiei, ape toxice în cantitate de 12 mil. mc, unele din acestea (apa limpezită în cantitate de 2,75 mil. mc) conţine 66 compuşi chimici diverşi cu concentraţii individuale de la 0,1 la 600 mg/litru (cianuri, sulfocianuri, cianaţi, compuşi ai fierului, cuprului, nichelului, zincului, arseniului, molibdenului, plumbului, cadmiului, stronţiului etc.). Apa limpezită provenită din iazul de decantare conţine şi cianuri în proporţie de 0,22-0,79 mg/litru, sau de 10 până la 50 ori mai mult decât prevede norma NTRA 001. Denocivizarea urmează a se face printr-un procedeu ce va fi fixat ulterior (Studiul de impact, vol. 18 pag. 190). Nu este imposibil ca aceste ape să ajungă, în timp, în stratul de apă freatică al zonei şi, treptat al Transilvaniei, cu efecte incalculabile asupra vieţii locuitorilor, faunei, agriculturii etc. 18. În faţa acestor implicaţii ecologice de ordin major, cu urmări grave pentru multe generaţii umane viitoare, cu un profit discutabil pentru partea română ca urmare a exploatării minereurilor aurifere de la Roşia Montană (privit prin analiza cost-beneficiu, întocmită pe termen foarte lung), care ar putea fi criteriile după care un decident din România ar aviza o asemena investiţie?
19. Pot decidenţii români defini interesul naţional în cazul investiţilor şi să fie consecvenţi respectării cerinţelor interesului naţional?
Avem dreptul să punem aceste întrebări, iar răspunsurile vor oferi o probă concludentă despre cum înţeleg decidenţii politici să-şi respecte obligaţiile cuprinse în Constituţie şi Codul penal şi apoi în ce măsură reprezentanţii firmei canadiene pot articula soluţii problemelor ridicate în prezentul material.
No comments:
Post a Comment